Din specia vulturilor, vulturul plesuv alb traieste cel mai mult. Cuiburile, foarte mari si solide, si le construieste in varful copacilor, iar femela depune in ele anual – la inceputul lunii aprilie – 2 sau 3 oua. Deoarece sunt pasari familiste (vulturii isi aleg partenerul pe viata), cuibul este reconstruit in fiecare an, ambii parinti adaugand mereu crengute, frunze si betigase pentru a-l intari. 

Astfel, pe durata intregii vieti a unei perechi de vulturi (care poate fi de pana la 30-35 de ani), un cuib refacut de la an la an poate ajunge la un diametru de chiar 2 metri si o greutate de pana la 450 kg. Vulturul plesuv poate atinge varsta de 70 de ani. Dar pentru a ajunge la acest punct, el trebuie sa ia o decizie grea. In jurul a 40 de ani unghiile lui lungi si flexibile nu mai sunt capabile sa-i care prada. Ciocul puternic si ascutit i se incovoaie. Aripile-i grele si imbatranite de ani si de grosimea penelor ii infraneaza si-i nadusesc muschii pieptului, ingreunandu-i astfel zborul. De regula, el poate zbura 300 km fara oprire, cu viteze care ajung si la 180 km/ora, atunci cand coboara aproape vertical pentru a inhata pestii din apa. 

Si atunci vulturul are 2 optiuni: sa moara sau sa treaca printr-un dureros proces de transformare timp de 150 de zile. Procesul ii cere vulturului sa zboare in varf de munte intr-un nou cuib. Acolo el isi loveste continuu ciocul incovoiat pana acesta se rupe. Dupa ce isi rupe ciocul, asteapta sa ii creasca cel nou, apoi isi smulge unghiile. Cand noile unghii apar, incepe sa-si smulga penele imbatranite. Si apoi, dupa 5 luni, vulturul isi reia falnicul zbor pentru care a fost creat si pentru care traieste. Inca 30 de ani! (autor anonim)

Schimbarea este necesara si benefica, aproape intotdeauna. Nu este usoara si nici nu ne face placere. Dar, precum destinul acestui vultur, foarte des viata ne pune in situatia de a alege: sa alegem sa “murim” emotional intr-o relatie care nu mai este valabila sau sa iesim din ea; sa “murim” cognitiv intr-un loc de munca ce nu ne mai ofera de mult timp provocari intelectuale si nu ni se mai portiveste sau sa ne dam demisia; sa “murim” framantandu-ne continuu, daca sa facem sau nu acea operatie chirurgicala sau sa cautam, optimist, alte alternative de insanatosire; sa “murim” proiectandu-ne imensul dor de familie si temerile de necunoscut, daca plecam in alta tara sau sa ramanem aici si sa gasim alternative pentru un trai decent; sa “murim” cate putin si in fiecare zi, facandu-ne griji ca nu ne ajung banii pentru acel curs pe care vrem sa-l facem doar pentru ca este la moda si toti in jurul meu il fac sau sa ne ascultam nevoile proprii si sa alegem acea cale care ni se potriveste, acea specializare care ne-ar implini.

Oricare ar fi criza in care ne aflam, ea necesita o SCHIMBARE. Pentru ca mesajul unei crize tocmai acesta este: E TIMPUL PENTRU O SCHIMBARE! Si cu cat iesim mai repede din criza si facem acele schimbari necesare, cu atat vom descoperi ca putem, ca suntem in stare, ca avem tot ce ne trebuie pentru a reusi, ba chiar – mirare! – descoperim ca este mult mai bine in noua situatie, iar cele mai sumbre pronosticuri pe care le-am facut, nu s-au implinit niciodata. Sau asa cum spunea o cursanta, dupa ce a citit metafora de mai sus: “Maria, mi-am smuls penele si unghiile pana mi-a dat sangele si a fost atat de greu. Dar e-al naibii de bine acum!” Cand s-a inscris la curs, era o persoana tensionata, chitita sa-si atinga norma de rezultate cu care era obisnuita la service si cuvintele “productivitate, eficacitate, randament” erau dese in vocabularul ei. Iar la curs se inscrisese pentru a invata noi si noi metode cu care sa isi imbunatateasca munca. Pana la finalul formarii a demisionat (dupa 15 ani de lucru intr-o multinationala), pentru ca a realizat ca se afla intr-o mare criza, iar acel loc de munca nu ii mai aducea satisfactii de foarte mult timp. Acum este liber-profesionista si face ceea ce ii place cel mai mult (organizeaza diferite evenimente) si, in plus, si-a redescoperit o multime de talente pe care le avea si si le ingropase adanc de-a lungul anilor.

In consecinta, daca va aflati intr-un impas, luati o hotarare ferma si sigura care sa va duca mai departe pentru ca, nu-i asa?, nu poti sari o prapastie din 2 salturi mici (D. L. George).