Intelepciunea copacilor

Nu depinde de tine cum te nasti. Si noi, copacii, suntem de mai multe feluri. Salciile par triste, stejarul – puternic, artarul – mandru, insa fiecare are acelasi potential si e unic in felul lui. Foloseste-ti propriile abilitati si invata altele noi.
Gaseste-ti energia si puterea interioara. Noi ne folosim de asta iarna, cand e frig si zapada ne apasa crengile.
Fii flexibil. Daca un copac ar ramane rigid, crengile s-ar rupe; tocmai de aceea noi ne miscam o data cu bataia vantului, apoi revenim in pozitia initiala si mai puternici.
Bucura-te de vremurile ploioase. Nu numai ca vei aprecia mai mult soarele, insa vei creste frumos.
Nu exista copac urat, ci doar ochi care privesc fara sa vada.
Evolueaza in ritmul tau si bucura-te de drumul cresterii tale. Noi, copacii, nu ne uitam invidiosi la altii, care sunt mai mari sau mai puternici. Doar ne bucuram de fiecare zi, cu fiecare frunza inverzita.
Ia o parte din grijile si pesimismul altora si transform-o in energie pozitiva, apoi daruieste-o, ca o gura buna de oxigen.
Nimic nu dureaza. Si noua mereu ne cresc alte crengi si frunze, insa nu stam sa plangem dupa fiecare frunza ingalbenita de timp, ci ne bucuram de ce avem.
Radacinile puternice te ajuta de fiecare data. Nu uita de unde ai plecat si ce lectii ai invatat pe parcursul cresterii tale.
Cateodata viata poate sa-ti para grea sau trista. Nu renunta atunci! Oricat de mare ti-ar parea furtuna de afara, radacinile raman puternice si curand vei vedea cum iese soarele.
Fii recunoscator in fiecare zi! Un copac nu uita asta. Cand rasare soarele, cand copiii se joaca langa el, cand pasarile isi gasesc refugiu si canta de pe crengile de sus, noi, copacii, in semn de multumire, inflorim.
Renunta la frica! Daca s-ar teme copacii, ar ramane cu frunze vechi si putrezite, insa ei au curajul sa le dea drumul si sa accepte altele noi.
Dupa o iarna grea si apasatoare, vine primavara. Intotdeauna. Asa ca nu-ti mai fa atatea griji.
Iubeste! Pentru noi nu exista copac demn de iubit sau nu. Oricare are ceva aparte ce-l face unic si nu ne lasam blocati de soi, culoare sau radacinile lui, asa ca-l iubim pe fiecare si formam impreuna frumoasele paduri, parcuri si atatea alte zone pe care nu le-ai vazut inflorite din cauza ochelarilor grijilor tale.
Realitatea ta nu e singura existenta, asa ca asculta si adevarul celorlalti. Un copac nu spune „Toate frunzele trebuie sa fie verzi.” Daca ar face asta, ar ignora toate celelalte soiuri minunate, cu frunze rosii, portocalii si atatea alte diferente importante si superbe.
Universul inseamna abundenta. Un copac niciodata nu se intreaba daca va mai veni caldura, daca va reusi sa supravietuiasca frigului si cum ii vor creste inapoi frunzele. El stie ca lucrurile astea vor veni natural.
Tot ce ai e clipa prezenta. Nu conteaza cat de frumoasa sau dureroasa e. Alege sa o savurezi, caci nu va mai veni inapoi.
Inceteaza sa consideri ca lucrurile sunt grele. Un copac nu spune “Nu pot sa infloresc. Anul asta nu vreau sa fiu roditor! E prea greu, dureros si inconfortabil!”. Pur si simplu o facem, cu incredere si usurinta.
Nu astepta fericirea; alege-o ! Ai auzit vreun copac sa spuna „Daca as fi cu 5 metri mai la dreapta si mai inalt cu 20 cm as fi mai fericit?“. Noi nu spunem asta, pentru ca am inteles ca putem alege fericirea in momentul prezent, din locul in care suntem, cu resursele pe care le avem.
Tinde spre inaltimi, bucurandu-te de ceea ce faci acum. Tot timpul vei mai avea ce sa inveti si ce sa realizezi pentru a ajunge mai mare, mai puternic, mai frumos.
Compara-te cu tine insuti. Nu conteaza ca unii copaci au frunzele rosii, iar anumiti oameni ii prefera. Eu sunt un alt soi, insa anul asta am cele mai frumoase frunze de pana acum, de un verde crud.
Lasa-te imbratisat. Asa poti primi o bucatica de energie si iubire, daruind in schimb acelasi lucru sau orice iti doresti.
Puterea adevarata inseamna vulnerabilitate. Desi nu se vede intotdeauna, niciun copac nu e perfect. Cateodata oamenii ne fac rau, iar alteori ne simtim obositi dupa atata zapada cazuta pe crengile noastre sau, pur si simplu, suntem usor indoiti pe alocuri, insa nu ascundem asta. Ne permitem sa ne aratam si vulnerabili, si goi.
Adu valoare in vietile oamenilor prin ceea ce esti. Eu, drept copac, ma bucur cand oamenii se adapostesc in umbra mea si am o prietena salcie, care admira indragostitii care privesc melancolic spre crengile ei.
Observa cum fiecare frunza are alta nuanta de verde. Aplica asta in viata ta si se va schimba radical.
Admira ce este in jurul tau. Pana si noi, copacii, ne dregem frunzele de admiratie cand vedem oameni frumosi, fericiti si indrazneti.
Ai incredere! Daca natura poate fi atat de perfecta si abundenta, cum iti si trece prin cap ca tu ai putea fi altfel?
Desi cateodata ma supar cand vad oameni care distrug natura sau arunca gunoaie pe jos, stiu ca e in puterea mea sa devin mai puternic si ei nu stiu mai mult de atat. Totusi tu, fiind om, poti face o schimbare in acest aspect. Iarta, apoi decide cum vrei sa actionezi tu. In toate aspectele vietii tale.
Fii responsabil! Daca am da vina pe verile toride si gerul iernii ce am rezolva? Ne concentram doar pe ceea ce putem face noi.
Timpul cel mai potrivit e acum! Nu asteptam anotimpul potrivit, ci cream noi momentul oportun. Pentru a creste. Aplica asta in viata ta si renunta la amanare. Tu, ca om, ai si mai multe posibilitati.
Renunta la trecut. Mi se pare absurd ca un copac sa se gandeasca la iarna grea din 2008, in loc sa se bucure de primavara placuta din 2013. La fel e si la oameni.
Fii tu insuti intotdeauna. Renunta la masti. Ai vazut tu vreun copac care sa minta ca e de alt soi doar pentru a fi placut? Nici nu e nevoie de asta. Atragem langa noi oamenii care rezoneaza cu ceea ce suntem cu adevarat.
Fii putin egoist pana-ti gasesti forta de a darui. Toamna, din cauza dansului nostru, vantul pare mai puternic si oamenii evita sa stea langa noi. Daca e furtuna, se tem sa nu cadem pe ei. Insa, daca am ramane drepti doar de dragul lor, ne-am rupe. Asa ca, intelege ca uneori e nevoie sa va alungam putin, pentru a va putea darui mai mult mai tarziu.
Nu te supara pe defectele observate la ceilalti, caci ei sunt oglinda ta. Am un prieten copac, ce sta langa un lac. Are multe imperfectiuni. E stramb, frunzele sunt mai putine, iar crengile mici si neregulate. Toate astea se reflecta in lacul din fata lui, insa niciodata nu l-am auzit suparandu-se pe apa ca-i arata calitatile si defectele lui.
Uita-te in interior. Ma amuza cum voi, oamenii, vreti sa deschideti porti ce se deschid doar din interior. Daca viata ta nu arata cum ai vrea, uita-te la radacini, la interiorul si credintele tale. Am vazut o femeie suparata ca merele din pom nu erau bune si vroia sa schimbe merele, nu sa ingrijeasca mai bine radacinile pomului.
Nu stiu daca ti-a mai spus cineva, insa noi, copacii, in perioadele senine, ne pastram o rezerva de energie in interiorul nostru, pe care o folosim iarna. Poate ar fi o idee sa te gandesti si tu sa iei decizii pe termen lung.
Indrazneste sa stralucesti la valoarea ta. In momentul cand ne cresc frunzele, nu doare, ci e sarbatoare.
Oricat de intuneric ti-ar parea ca e, uita-te in sus. Intotdeuna vor fi stele care sa-ti lumineze drumul. Si nu, nu esti singur.
Infrumuseteaza vietile altora fara sa astepti nimic in schimb. Ai auzit vreun copac care sa spuna „Mi-esti dator”?
Bucura-te de soare, insa nu ramane in zona de confort in perioadele calde. Nu astepta vantul sa te puna in miscare. Tu continua sa cresti singur oricum.
Indrazneste sa tintesti sus. De multe ori, cand vedem luna pe cer, ne intindem spre ea. Poate nu vom ajunge acolo niciodata – sau poate ca da. Orice ar fi, ceva frumos ne asteapta. La fel e si pentru voi. Viata recompenseaza oamenii indrazneti.
Nu conteaza cati ani ai, ci viata din anii tai. De asemenea, experienta nu consta in varsta inaintata, ci in lectiile invatate. Poti inflori indiferent de cifra pe care o sarbatoresti an de an.
Inceteaza sa te intrebi daca exista viata dincolo de moarte. E mai important cata viata exista inaintea mortii. Noi, copacii, facem tot ce sta in putinta pentru a trai si oferi valoare cat timp suntem aici.
Copacii nu au nevoie de confirmari si aprecieri. Ar fi culmea sa ne certam intre noi si sa cerem altor copaci sa ne spuna ca suntem frumosi, iar frunzele si tulpina sunt perfecte. Priveste-te singur in oglinda (sau in lac, cum preferi) si gaseste singur acele parti pe care le iubesti la tine. Inceteaza sa te mai judeci. Esti minunat!
Asculta muzica. Si copacii iubesc muzica. Iar cand pare prea liniste, ne dezmierdam frunzele cu sunetele naturii. Asta ne aduce bucurie si liniste. Deschide geamul dimineata devreme si vei intelege ce zic.
Orice s-ar intampla, oricat te-ar lovi, distruge sau dezamagi viata, nu uita ca ai aceeasi valoare si sta in puterea ta sa continui sa cresti. Sau ce? Vrei sa spui ca, daca vantul de anul trecut m-a indoit putin, nu mai sunt perfect si puternic?
Intr-o zi, s-a oprit o tanara sa se sprijine de tulpina mea si citea o carte. Mi-a atras atentia o fraza. ”Pentru fiecare frunza dintr-un copac, exista un inger care-i spune: Cresti! Cresti!” Ce norocos sunt! Iti dai seama ce ingeri ai tu in viata ta?
Ai rabdare. Cateodata poate dura ani pana sa ajungi la inaltimea propusa, insa te asigur ca merita.
Da mai departe. Nu trebuie sa pari arogant, drept si de neclintit. Stejarul e atat de puternic pentru ca-si imparte energia. Asa ca ajuta si tu oamenii ce apar in calea ta.
Iubeste viata. Iar viata iti va oferi cele mai frumoase cadouri. Chiar si in mijlocul furtunii, poate sa apara o pasare, un om sau… o stea cazatoare.