De-acum multi dintre voi stiti ce sunt acelea mecanisme de aparare (cunoscute si sub denumirea de adaptare, coping sau supravietuire) si tocmai pentru ca stiti, poate priviti citatul Virginiei Satir prin lumina acestor mecanisme si imbratisarea incepe sa aiba alt sens.

Eu sunt trainerul cu imbratisarile: inca de la primul modul NLP ii invat (si ii invatam, ca echipa NLP Integrativ) pe oameni sa se imbratiseze si cum sa se imbratiseze. Ati crede ca e simplu si ca toata lumea stie cum s-o faca. Ei, ce sa vezi ca nu asa stau lucrurile. Putini stiu cum, si mai putini stiu de ce. Oamenii sunt rigizi in imbratisare, sunt pe fuga, transpira, au tahicardie, nu se calibreaza la inaltimea celui pe care il imbratiseaza ori il strang in brate de ii ies ochii din cap, stau pe margine sau nu stiu cum sa rupa usa mai repede, cand ne aflam la aceasta parte cu imbratisari.

Pentru mine, NLP in special si dezvoltarea personala in general este, in primul si in primul rand, autocunoastere. Fiindca n-ai ce sa dezvolti, daca nu stii ce, cat, cine si cum esti. Sau, ma rog, poti dezvolta, dar dezvolti in orb si dezvolti prost – de obicei dezvolti tot sau alte mecanisme de supravietuire. Insa daca dezvoltarea personala este intai de toate autocunoastere, atunci procesul devine unul presarat cu claritate, conexiune, incredere si realism.

La inceput, neimbratisatorii se panicheaza. Probabil ca unii ma (si ne) injura in gand. Insa pe parcurs, in timp ce trecem prin diferite etape ale cursului, le explicam oamenilor de ce este important sa imbratisezi si sa te lasi imbratisat, si nu oricum, ci intr-un mod corect.

Si este important, chiar foarte important sa te imbratisezi! Poti face o multime de exercitii mentale de dezvoltare, de mindfulness, poti citi o multime de carti de psihologie, de spiritualitate, de dezvoltare, poti vorbi cat vrei tu despre toate acestea. Dar pana la urma, testul care iti arata cat de mult ai evoluat in ele este, nici mai mult, nici mai putin decat imbratisarea.

Nu exista criteriu mai simplu, mai elementar si mai concret care sa-ti arata daca esti sau nu acasa in tine asa cum este imbratisarea. Stii, asa cum toate bibliotecile lumii au fost scrise pornind de la liniute, bastonase si cerculete – elemente invatate in clasa 1, tot asa sanatatea emotionala si mentala (inclusiv cea fizica, daca este sa dam crezare cercetarilor stiintifice facute in privinta imbratisarilor) incep cu o imbratisare sanatoasa. Sau poate se termina cu o imbratisare sanatoase, depinde de unde te uiti. Iar procesul de vindecare, dezvoltare si evolutie este presarat (sau asa ar trebui) cu multe, multe imbratisari sanatoase pe parcurs.

Spuneam ca eu sunt trainerul cu imbratisarile. Pe langa faptul ca le introduc oamenilor un obicei care ii aduce mai in contact cu ei si in conexiune cu ceilalti, ii ajuta la imbunatatirea increderii in sine si in ceilalti, eu folosesc imbratisarea ca forma de calibrare, de evaluare a locului din care pornim. Imi pot da seama cat de deconectati sunt oamenii de ei insisi inca de la inceput, cand ii cunosc si primul lucru pe care il fac este sa ii imbratisez. Si de aici incepe munca mea si a colegilor mei. Pe parcurs se schimba lucrurile si, cu fiecare imbratisare, cu fiecare dintre curasntii nostri se intampla mici minuni.