“Intr-o dimineata, un turist a ajuns la un hotel si s-a cazat. Dupa ce a achitat cei 100 de euro cat a costat camera, s-a dus sa se odihneasca.
In acest timp, proprietarul hotelului a dat fuga la macelar sa ii dea cei 100 euro, fiindca avea o datorie la el. Macelarul i-a luat si a dat fuga la brutar, ca sa ii dea cei 100 euro, caci avea o datorie la el.
Brutarul s-a dus la laptar sa ii plateasca litri de lapte pe care i-a livrat in acea dimineata, dandu-i cei 100 euro. Brutarul si-a facut de curand niste halate si sorturi noi pe care nu le achitase inca, asa ca s-a dus la coritor si i-a inmanat cei 100 euro primiti.
Croitorului ii placea tare mult viata de noapte, iar unele dame de companie ii mai lasau si “pe datorie” micile (si marile) placeri, asa xa acum, vazandu-se cu 100 euro in mana, a dat fuga la domnisoara generoasa si si-a platit datoria.
Domnisoara isi ducea clientii la hotel si nu isi achitase ultima camera, asa ca s-a dus cu banii la receptie si i-a inmanat cei 100 euro proprietarului. Acesta i-a multumit tinerei si s-a intors catre turistul care nu a fost satisfacut de camera in care a fost cazat, asa ca i-a dat inapoi cei 100 euro.”
Daca nu avem o educatie a banului calibrata la realism, traim cu impresia ca banii vin spre noi si nu mai pleaca veci. Sau, pleaca mereu, fara sa se intoarca. Aceasta atitudine este intretinuta de fricile noastre, de convingeri limitative si de parti din mentalitatea de sarac pe care am mostenit-o din comunitatea din care facem parte.
In tabara pe care o organizam abordam convingeri, atitudini, mentalitati, emotii care mai degraba ne indeparteaza de ceea ce dorim si vom lasa loc pentru convingeri si atitudini sustinatoare, emotii si perceptii care sa ne sustina in relatia noastra cu banii.
Mai multe detalii aici: https://tabara.nlpintegrativ.ro/