Toti – sau aproape toti – au dat vina pentru eliminarea Angliei pe Beckham si pe gestul necugetat al acestuia (lovit cu piciorul pe argentinianul Simione) si ce a urmat la el in tara pentru el insusi a fost horror. Huiduieli, injuraturi, scuipaturi in strada, la semafor oamenii ieseau din masini si ii loveau masina, in presa imaginea lui incadrata intr-un joc de darts, pe stadion huiduieli luni de zile, cantat in cor despre Victoria Beckam cantece obscene – aceasta fiind si insarcinata cu primul lor copil, in oras prietenii faceau cu randul care il insotea la toaleta, ca sa nu fie agresat, in fata unui pub proprietarul a spanzurat un manechin imbracat in echipamentul lui Beckham…

Si toate aceste secvente, cum ziceam, mi-au adus aminte de o carticica (chiar e o carticica, nu o alint eu asa) in care sunt descrise cele 5 nivele ale atasamentului si care mi se par atat de concludente in ceea ce priveste modul in care ne traim vietile, cum ne modificam personalitatile si cum implinirea, dar si nefericirea noastra, sunt dictate de cat de mult ne lasam furati de o idee, un concept, o echipa de fotbal, o religie, un guru, un trainer, o metoda de dezvoltare personala, o forma de psihoterapie, un loc fizic, o persoana, o structura de valori.

Pentru exemplificare, autorul foloseste ca exemplu chiar fotbalul, insa eu voi lua un alt obiect de studiu, anume soricul de porc. Tot s-a facut frig afara, vin sarbatorile de iarna, alea-alea…

Nivelul 1 de atasament – Sinele autentic

La acest prim nivel iti place soricul. Il mananci si il apreciezi din orice tip de porc ar proveni: porcul crescut cu graunte de mamaie, industrial crescut de marile corporatii, porcul de Mangalita, porcul japonez, argentinian, american, porcul mistret, porcusorul de Guineea, crescut cu muzica ca sa nu fie stresat etc. Daca te afli la un targ de soric, te bucuri sa fii acolo, apreciezi diversitatea, gusti de ici, gusti de colo, de dragul soricului, al gustului, al companiei in care te afli si iti bucuri papilele si sufletul. Cand ai plecat de acolo, iti vezi de viata ta.

Nivelul 2 de atasament – Preferinta

La acest nivel, fiind la targul de Craciun unde se face si un concurs in care micii si marii producatori de soric isi expun produsele si concureaza, te hotarasti ca, din multitudinea de tipuri de soric, iti place gustul specific al unuia si decizi sa “tii” cu producatorul respectiv si cu acel tip de soric. De data asta, prin preferinta pe care o faci, investesti putin din tine si te implici in povestea soricului. Si atentie, aici tii cu soricul tau preferat, nu esti neaparat impotriva celorlalte tipuri de soric. Iti doresti sa castige medalia de aur, insa daca nu se intampla, este in regula – ai ramas cu o experienta emotional placuta de la Tragul de Craciun si din “Batalia soricurilor”.

Cand ai plecat de acolo, indiferent de cine si ce medalie a luat, spui amuzat; “A fost distractiv!.” Ai creat o poveste despre o victorie si o infrangere, o poveste care n-are nicio legatura cu tine, ci cu un tip de delicatesa culinara (si sa nu uitam ca soricul este o sursa naturala de colagen, ladies…).

Nivelul 3 de atasament – Identificarea

Acum esti fanul soricului produs de compania SC Guitz Guitz SRL. Cand vezi logoul acestei firme, simbolul atinge ceva in tine. Ai pixuri, cani, sepci, tricouri inscriptionate cu logoul si lozinca firmei si le imbraci pe acestea din urma cu drag la targurile si concursurile in care este vorba despre soric. La acest nivel, esti trist/a ca soricul tau preferat a pierdut, insa accepti asta si viata merge mai departe. Ii respecti pe ceilalti producatori de soric, apreciezi valorile nutritive, gusturile si alte parti bune ale celorlalte tipuri de soric, atunci cand acestea au luat medalia de aur si, dupa concursuri poti sa schimbi impresii cu oamenii care sunt fanii altor tipuri de soric decat esti tu, pentru ca recunosti in ei nu doar calitatea de fan, ci si un om cu care poti sa bei o bere. Mai ales ca merge bine cu soric…

La acest nivel soricul face parte din identitatea ta si il aduci si in afara targurilor propriu-zise. Daca soricul tau castiga, ai o zi buna, daca pierde, acest lucru iti influenteaza dispozitia, poti fi trist o zi sau mai multe, poti sa fi mai irascibil la servici si sa nu vezi ca in jurul tau se intampla si lucruri bune, nu doar pe cele nasoale pe care le vezi prin prisma irascibilitatii tale. In consecinta, nivelul identificarii este acela in care lasi atasamentul pentru sorici sa se strecoara intr-o lume in care nu are ce cauta, in parti din viata ta in care nu ii e locul.

Nivelul 4 de atasament – Internalizarea

Aici as vrea sa spun ca se subtiaza soricul, insa se ingroasa gluma, din pacate. Aici nu doar ca te identifici cu a fi fan al soricului de la SC Guitz Guitz SRL, dar simti nevoia sa te lupti pentru el, sa ii proclami valoarea, sa devii apostolul lui si mercenarul celorlalte soricuri de pe piata. Tot ce se intampla cu soricul tau nu mai este despre soric, ci despre tine. A pierdut soricul in clasamente, tu simti de parca TU esti cel care a pierdut. A castigat soricul tau la salonul culinar de la Munchen? Tu esti cel care a castigat. A stat prea mult in sare si si-a pierdut din proprietati? Tu esti cel care a stat prea multa in sare. A fost parlit exagerat de vreun macelar zelos? Macelarul ti-a adus atingere tie insati si ti-a stricat imaginea.

In privinta fanilor altori tipuri de soric, cand va veti intalni, va veti certa si veti ridica glasul, dar va veti opri la timp, nu va veti lua la bataie (…inca). Iar prietenii tai sunt si trebuie sa fie si ei fani ai aceluiasi tip de soric, ca altfel nu sunt prietenii tai. Iar daca nu se poarta corespunzator, o sa ai grija sa le tii ceva lectii pe tema asta.

Aici atasamentul este la asa un nivel incat iti controleaza relatiile, celelalte valori (soricul fiind in sine o valoare) si, mai important, acceptarea de sine. Caci daca simti ca nu te ridici la nivelul imaginii despre soricul preferat pe care tu ti-ai creat-o in minte, simti ca nu esti bun/a de nimic, iar imaginea aceasta ti-o impui si tie, cat si oamenilor pe care ii iubesti sau cu care intercationezi zi de zi.

Nivelul 5 de atasament – Fanatismul

Nu mai exista nimic pe lume in afara de soric. Nu tu toba, nu tu jumeri, nu tu carnati, doar soric. Si nu orice soric, sa ne intelegem! Doar soricul de la Guitz Guitz! El este cel adevarat, mai adevarat de atat nu exista, iar toate celelalte tipuri de soric sunt rele. Practic, nu sunt soric. Aici apar teoriile conspiratiei: macelarul care a parlit soricul prea tare, sigur a fost platit de cei de la compania SC Soricul Relaxat SRL ca sa te saboteze pe tine. Gripa porcina?! Asa ceva nu exista! Este o uneltire nationala, internationala si intergalactica ca sa… Ai prins ideea.

In privinta relatiilor, daca copilul tau descopera ca alt soric e mai bun si afli asta, il dezmostenesti. Nu iti petreci timpul, nici macar nu stai de vorba cu cineva care nu este fan soric, iar pentru tine povestea asta cu soricul nu se mai intampla in perioada Craciunului, ci dureaza 365 de zile pe an. Visezi, gandesti, simti si respiri soric. Acest lucru face ca soricul sa fie mai important decat viata ta sau a altora care ti se pare ca sau chiar aduc atingere soricului si vei recurge la sacrificul suprem. Da, stiu, inspaimantator si incredibil, dar adevarat…

Acestea sunt cele 5 nivele ale atasamentului si, dincolo de gluma cu soricul, daca il inlocuim cu altceva – forbal, religie, etnie, orientare sexuala, politica, bani, educatie, parenting, un VIP, veganism, un scriitor, o carte, profesie -, vedem ca in jurul nostru lucrurile arata fix ca mai sus. Si nu doar in jurul nostru, ci si in noi.

Chiar te invit sa iei ceva care iti place mult si sa il treci prin cele 5 nivele, ca sa vezi unde te situezi: doar te bucuri de experienta sau esti marioneta experientei?

Iti aduce valoare si simti ca cresti in urma acelui lucru sau consumi multa energie pentru a-l apara in fata oamenilor (desi nimeni nu ti-a cerut asta)?

Poti privi relaxat radacinile, tulpina, ramurile unui copac, copacul de langa el, pe ceilalti din jur, padurea, biosfera sau mori de gat cu copacul tau ca fiind cel mai cel si altul nu-i?

Tu iti traiesti viata sau viata te traieste pe tine? Pana la urma, astfel se/ne definesc atasamentele.

PS: carticica se numeste “Cele cinci nivele de atasament” a lui don Miguel Ruiz Jr. si este simpatica si grea, grea si simpatica.