Am asistat la discutia telefonica a unei amice cu parintii ei, care o tot intrebau daca nu vrea sa ii faca o oala de sarmale de Sarbatori. Aceasta tot insista ca nu, ei ca da, ea ca nu si tot asa. Dupa ce a inchis, am intrebat:

– Tulai, Doamne, dar cum poti refuza o oala de sarmale?
– O oala de sarmale nu refuz niciodata, insa mai e important si de unde vine oala. Eu ii refuz pe parintii mei. Daca accept, se vor purta apoi de zici ca nu mi-au facut sarmale, ci de parca mi-au dat viata a doua oara. Ma suna sa imi ceara diverse, sa se insinueze in existenta mea, sa imi spuna cum sta treaba si cum ar trebui sa-mi traiesc viata, asa ca mai bine trec pe salate de Craciun.

Situatia asta nu este obisnuita, ci ultra-obisnuita. Multi parinti, prieteni, parteneri, colegi, vecini, inclusiv noi, nu avem o ecologie relationala sanatoasa, curata si amestecam lucrurile in asa fel incat parca nu-ti mai vine sa primesti nimic de la nimeni. Multe cadouri vin cu agende ascunse, vin conditionate, vin otravite precum marul Albei ca Zapada.

Cele 4 verbe pe care se bazeaza viata, in general, si relatiile, in special sunt A DA, A PRIMI, A CERE si A REFUZA/A SPUNE NU. Las mai jos cateva dezechilibre ale lui A DA:

– dai si te astepti ca celalalt sa-ti dea ceva la schimb (un zambet, un bogdaproste, o favoare etc) – in acest caz nu inseamna ca dai, ci ca faci o tranzactie in care nu ai spus « pretul »,
– dai si te porti ca si cum ceea ce ai dat este inca al tau (Dar de ce nu porti rochia pe care ti-am dat-o? Desfa cadoul, iti place? Banii pe care ti i-am dat ar fi bine sa-i cheluiesti pe o mobila noua.),
– dai insa nu dai din ce ai, ci te imprumuti de la o terta persoana. Stii vorba aia « dai din ce ai » ? Nu este doar o metafora, este un principiu de ecologie in multe segmente ale vietii. Sau dai si ramai tu pe minus,
– cand iti asumi tu responsabilitatile altuia (in familie, in cuplu, la birou, in gasca de prieteni),
– cand celalalt, pentru ca are dreptul sa o faca, te refuza, iar tu te superi/te simti respins/il judeci,
– dai mult ca sa ascunzi faptul ca nu stii sa primesti,
– nu dai nimic, nimanui, mai mereu : nici din timpul tau, nicio vorba buna, niciun zambet, nicio mana de ajutor, niciun cadou, nicio informatie (lasa-l ca asta are, nu mai trebuie sa-i dau/duc eu nimic).

Exista si 2 variante de A DA sanatoase:
– sa dai si, daca doresti ceva in schimb, sa spui clar, cu subiect si predicat, ce anume doresti. Iar daca celalalt refuza, sa iti vezi de treaba ta, fara insistente, ranchiuna, critici, judecati sau taceri cu subinteles,
– sa dai gratuit si sa nu astepti nimic in schimb.

Cadouri neconditionate va doresc!